Asia, Călătorii

Templele din Kyoto: Kinkaku-ji, Ninna-Ji și apeductul din Nanzen-ji

August 9, 2013

Kyoto abundă în temple și altare celebre, dar o singură clădire cred că le întrece pe toate: Kinkaku-ji sau Pavilionul de Aur care apare pe coperta celor mai multe albume despre Japonia. Poate l-ați văzut și voi, dar n-ați știut cum se numește. Bineînțeles că voiam să-l vizitez și eu, era pe lista mea de priorități, ca să zic așa.

KINKAKU-JI SAU PAVILIONUL DE AUR DIN KYOTO

Ca o particularitate a Kyoto-ului, atracțiile sale turistice – adică templele și altarele, în general – sunt împrăștiate prin tot orașul, dar evitând cu grijă centrul acestuia, așa că la planificarea unei vizite e bine să te concentrezi pe o zonă. De exemplu Kinkaku-ji este în nord-est, la mică distanță de Ryōan-ji și Ninna-ji, deci ”face sens” să le vizitezi pe toate într-o zi.

Acestea fiind spuse m-am dus de dimineață la Kyoto Station să iau autobuzul pentru Kinkaku-ji (a nu se confunda cu Ginkaku-ji, Pavilionul de Argint, care e în altă parte a orașului), am stat la ditamai coada și m-am înghesuit într-un autobuz laolaltă cu mulți japonezi, fiecare cu treaba lui.

Autobuzele japoneze au un sistem particular de calculare a prețului în funcție de distanță, pe un ecran se afișează următoarea stație și prețul în yeni care trebuie plătit. Nu prea am înțeles cum funcționează – eu, de exemplu, am luat bilet de la un ghișeu și am plătit un preț fix. Biletul sau banii se aruncă într-o cutie de lângă scaunul șoferului. A, și dacă vă neliniștește gândul de a călători pe cont propriu cu un autobuz japonez aflați că acestea sunt dotate cu anunțuri scrise în limba engleză, iar la difuzor anunțurile se fac și în engleză. Încearcă să te mai rătăcești în cazul ăsta!

Kinkaku-ji este un loc foarte turistic, când am fost eu era puhoi de lume și cum spațiul nu este foarte mare iar cel rezervat turiștilor este și mai mic, închipuiți-vă înghesuiala. Pentru fotografierea celebrului pavilion există un colț mic super-aglomerat lângă intrare unde fiecare vrea să își facă propriile opere nemuritoare cu aparatul foto, pentru că pe lac nu e voie să te plimbi și nici pavilionul nu se vizitează. Imaginați-vă ce ar fi dacă toată lumea ar tropăi prin micuțul pavilion iar unii ar încerca să ia un pic de aur drept suvenir (da, pavilionul este poleit chiar cu aur!).

Practic e o alee care trece pe lângă pavilion, urcă un delușor de unde mai poți fura niște imagini drăguțe, apoi totul se termină într-un loc cu multe magazinașe și buticuri și automate de sucuri după care gata, the exit and go home. Poate de asta vizita mi s-a părut un pic dezamăgitoare, obișnuită fiind cu temple cu grădini vaste în care te puteai preumbla în liniște. Nu e cazul la Kinkaku-ji. Cu toate astea nu îl ocoliți – turistic sau nu, pavilionul este superb și perfect ca o pictură japoneză 😊

KyotoGolden01.jpgKyotoGolden02.jpgKyotoGolden03.jpgKyotoGolden04.jpgKyotoGolden05.jpgKyotoGolden06.jpgKyotoGolden07.jpg

NINNA-JI, TEMPLUL AL CĂRUI NUME L-AM UITAT

E cam greu, european fiind, să ții minte toate numele astea japoneze: kinkakuji, ninaji, nanzenji și alte ji-uri care de la un moment dat încolo te ca scot din minți. Stai cu harta în mână și te holbezi la ea: “Eu azi unde merg?! Aaah, la Ninna-ji”. Sau și mai rău “Unde am fost în ziua aia?! Cum îi zicea, Doamne?” Noroc cu Google, m-a salvat de atâtea ori să mă fac de râs aici pe blog încât le sunt etern recunoscătoare.

După Kinkaku-ji am luat-o pe jos spre Ninna-ji pentru că se vedea pe hartă și tot eram acolo. Cald să mori, nu alta, când am ajuns la Ninna-ji m-am oprit direct pe un fel de verandă și-am golit repede o sticlă rece-rece de la automat. La doi pași de mine un nene asiatic, posibil japonez, era ud-leoarcă de sus până jos, jur, puteai să îi storci hainele de transpirație.

Ninna-ji e un templu mai cuminte și mai puțin spectaculos, poate, dar cu un spațiu mult mai mare decât la Kinkaku-ji. Primăvara, când sunt pomii înfloriți, e o minune, dar eu, evident, n-am văzut minunea, doar ce se vede mai jos. Intrarea e liberă, dar mi se pare că vizitarea interiorului uneia dintre clădiri era cu plată.

KyotoNinnaji01.jpgKyotoNinnaji02.jpgKyotoNinnaji03.jpgKyotoNinnaji04.jpgKyotoNinnaji05.jpgKyotoNinnaji06.jpgKyotoNinnaji07.jpgKyotoNinnaji08.jpgKyotoNinnaji09.jpgKyotoNinnaji10.jpgKyotoNinnaji11.jpgKyotoNinnaji12.jpg

APEDUCTUL DIN NANZEN-JI

Mai țineți minte că în ziua când am fost la Konchi-in voiam să vizitez de fapt Nanzen-ji, dar l-am găsit închis? Am mai făcut o încercare în penultima zi petrecută în Kyoto, când după Pavilionul de Aur și Ninna-ji am luat-o iar spre estul orașului și am ajuns… prea târziu, firește, și am găsit totul închis.

Însă chiar și așa, am zis că nu strică să explorez un pic zona, în primul rând apeductul care se înalță acolo: a fost construit în 1890 pentru a aduce apă din lacul Biwa în Kyoto. Culmea e că apeductul e încă funcțional, m-am cocoțat până sus și curgea molcom apă! Sus, lângă apeduct, începea și o cărare prin pădure (e chiar la marginea orașului, într-o zonă împădurită) pe care am abandonat-o, fiind prea târziu pentru așa ceva.

În schimb am găsit un mic templu deschis, imposibil de identificat acum după Google Maps, în care nu era nimeni și te puteai odihni în liniște. Unele temple sunt așa, cu porțile larg deschise pentru orice vizitator, altele se pot vizita doar între anumite ore, cu bilet de intrare. Așa-i în Japonia…

KyotoNanzenji01.jpgKyotoNanzenji02.jpgKyotoNanzenji03.jpgKyotoNanzenji04.jpgKyotoNanzenji05.jpgKyotoNanzenji06.jpgKyotoNanzenji07.jpgKyotoNanzenji08.jpgKyotoNanzenji09.jpgKyotoNanzenji10.jpgKyotoNanzenji11.jpgKyotoNanzenji12.jpgKyotoNanzenji13.jpgKyotoNanzenji14.jpgKyotoNanzenji15.jpgKyotoNanzenji16.jpgKyotoNanzenji17.jpg

You Might Also Like

4 Comments

  • Reply Trandafir D November 13, 2013 at 10:55 am

    Sunt niste poze perfecte, un peisaj mirific, cu mersul cu autobuzul nu am inteles eu…..se aruncau banii intr-o cutiuta langa sofer, asa erea acolo,dar la noi o fi la fel????
    O destinatie care merita cu adevarat vizitata.

    • Reply Anca November 13, 2013 at 10:56 am

      La noi nu e la fel 🙂

  • Reply Anonymous November 13, 2013 at 3:15 pm

    Buna ! Superb ! Din experienta ta , cate zile mi-ai recomanda pentru tokyo si cate pentru kyoto ? Multumesc. Serialul tau m-a incurajat sa incerc Japonia pe cont propriu.

    • Reply Anca November 13, 2013 at 3:28 pm

      Ma bucur ca ti-am dat curaj 🙂 Referitor la zile, au am stat 2 saptamani in Japonia si le-am impartit astfel: 4+2 zile Tokyo (4 la sosire, 2 1/2 la plecare), 5 zile Kyoto, 3 zile Osaka, dar in unele zile am vizitat alte localitati (Nikko, Kamakura & Hakone din Tokyo, Nara din Kyoto, Kobe din Osaka), deci n-am vizitat non-stop doar Tokyo, Kyoto si Osaka, acestea au fost orasele in care am avut cazare. 3-4 zile doar pentru Tokyo si 4-5 zile pentru Kyoto cred ca ajung, dar iarasi, asta e discutabil, unii oameni prefera sa stea mai mult, de gustibus…

      Cel mai bine, zic eu, e sa stabilesti intai ce orase vrei sa vizitezi, sa iti faci traseul (pe Google Maps, de exemplu) si sa vezi cum poti sa le combini. Poate vrei sa vezi mai multe locuri, eu din pacate nu am avut timp/bani pentru TOATA Japonia, desi mi-ar fi placut, desigur 🙂

    Leave a Reply

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.