Bucureşti

A fost o zi frumoasă în care să trăiești

November 14, 2015

“Ce importanță are dacă s-au întâmplat sau doar le-am imaginat? Oricum, viața e vis.”

Isabel Allende, Țara mea inventată

În ciuda știrilor proaste din ultima vreme m-am bucurat de ceea ce mi s-a oferit azi: culori intense de toamnă, o vizită la muzeu, o întâlnire demult programată, fotografii și-o intrare frauduloasă pe teritoriul unei case monument istoric.

Încă o dată constat că nu știu prea multe despre orașul București, am trecut de atâtea ori pe lângă Vila Filipescu Vulpe, am admirat-o, dar nu m-a interesat niciodată care e povestea ei. La fel, sunt de atâția ani în București de abia azi am ajuns la Muzeul Zambaccian, care e mi-nu-nat, lăsând la o partea acreala uneia dintre angajate (am întrebat-o dacă ne poate spune câteva vorbe despre casă și m-a trimis la broșura lor de 2 bani 7 lei). Sunt câteva tablouri faimoase pe acolo, dar cel mai mult mi-au plăcut niște flori de Luchian și o vedere din Balcic, din cimitirul tătărăsc. La final, surpriza: câteva picturi de Renoir, Cézanne, Picasso și Matisse. Plus alții. Pentru că muzeul e micuț te poți bucura de el în liniște, fără să te simți hăituit de prea multe tablouri sau prea mulți vizitatori.

O zi tihnită de toamnă în care am ales să nu mă gândesc la moarte. Va fi timp pentru ea mai încolo, în Gara Terminus, unde ajungem cu toții.

Lucruri utile: Str. Muzeul Zambaccian nr. 21A. Biletul costă 7 lei.

Zambaccian01.JPG

Grădina Japoneză din Herăstrău, înainte de a fi invadată de nuntași:

Zambaccian02.JPGZambaccian03.JPGZambaccian04.JPG

În curtea Muzeului Zambaccian:

Zambaccian05.JPG

Vila Filipescu Vulpe cu o gradină imensă in centrul capitalei și porți larg deschise pe care chiar am intrat, dar n-am avansat prea mult, că ne-a dat un nene afară:

Zambaccian06.JPG

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.